Psihologii sunt de acord cu faptul că există un subconştient care are un rol foarte important în orice proces de gândire. Dacă vă întrebaţi care este capitala Franţa, Parisul vă vine imediat în minte. Dacă vă mişcaţi degetele de la picioare, procesul nu a fost pregătit în prealabil în mod conştient. Acesta a fost pus la dispoziţie de inconştient.
Marea întrebarea din lumea psihologiei este ce anume realizează inconştientul şi ce necesită gândire conştientă. O teorie populară spune că inconştientul este responsabil de acţiunile simple de stimul-răspuns, de reţinerea unor lucruri de bază, de recunoaşterea obiectelor şi de executarea unor mişcări învăţate. Cogniţia complexă, cea care implică planificare, raţionament logic şi combinarea ideilor, este un proces al gândirii conştiente.
Un experiment recent al unor cercetători din Israel arată că lucruri nu stau chiar aşa. Ran Hassin şi colegii săi au folosit un truc vizual numit ”suprimare flash continuă” pentru a ”planta” anumite informaţii în mintea voluntarilor fără ca aceştia să fie conştienţi de ele.
Tehnica se foloseşte de faptul că avem doi ochi, iar creierul încearcă să contopească cele două imagini primite într-o singure viziune coerentă a lumii. Suprimarea flash continuă foloseşte nişte ochelari speciali pentru a le arăta subiecţilor imagini diferite în fiecare ochi. Un ochi vede o succesiune rapidă de pătrate colorate ţipător care distrag atenţia atât de mult încât atunci când celălalt ochi primeşte infomaţii autentice, persoana nu este imediat conştientă de asta. În realitate, e nevoie de câteva secunde până când ceva ce este, în teorie, perfect vizibil, să fie conştientizat.
Experimentul lui Hassin a implicat prezentarea unor probleme de aritmetică în mod inconştient. întrebările erau de tipul ”9 – 3 – 4 =” şi erau urmate de prezentarea unui număr perfect vizibil pe care participanţii îl citeau cu voce tare. Numărul era fie răspunsul corect la problema de aritmetică, fie un alt număr care nu avea nicio legătură cu aceasta. Rezultatele arată că participanţii au avut un timp de reacţie semnificativ mai bună dacă numărul pe care trebuia să îl citească reprezenta răspunsul corect al problemei de aritmetică, decât dacă acesta era ales la întâmplare.
Acest lucru arată că ecuaţia a fost procesată şi rezolvată în mintea lor, chiar dacă nu au fost conştienţi de problemă. Prin urmare, ei au fost mai predispuşi să citească numărul corect mai repede.
Rezultatele sugerează că mintea inconştientă are capacităţi mai sofisticate decât se credea. Spre deosebire de alte studii similare, acesta nu a testat reacţia automată la un stimul, ci un răspuns concret la care se putea ajunge doar urmând regulile aritmeticii, lucru despre care se poate spune că necesită un anumit nivel de deliberare.
Autorii studiului spun că tehnica folosită ”schimbă tot ce ştim despre studiul inconştientului”, argumentând că ”procesele inconştiente pot executa orice funcţie de bază pe care o poate executa un proces conştient”.
Sursă: BBC